Din cele mai vechi timpuri, hreanul este cunoscut nu numai ca si aliment si condiment puternic, ci si ca un remediu naturist impresionant. In medicina populara, inainte, hreanul era folosit pentru stergerea petelor de pe piele, pentru stergerea pistruilor, pentru calitatile pe care le avea asupra aparatului digestiv, pentru efectul expectorant si anti-migrene. Acest aliment, aceasta radacina cu un miros puternic si un gust intepator, este bogat in saruri minerale, in vitamina B si C,. dar si in acizi organici. Radacina contine ulei volatil care da nastere unei substante denumita mirosina/
Remediu in medicina naturala – hreanul
Cel mai des mod de preparare si consum al hreanului este forma rasa. Hreanul ras are un efect stimulant asupra aparatului respirator, atunci cand persoana care sufera de sinuzita sau de o banala raceala rade cel putin cateva radacini de hrean. De asemenea, consumat sub forma rasa, simplu sau cu alte alimente, hreanul are un efect puternic stimulant asupra aparatului digestiv, crescand pofta de mancare si activitatea vezicii biliare. Acesta va accelera peristaltismul intestinal si va combate atonia digestiva.
In plus, hreanul contine saruri minerale care stimuleaza metabolismul. Fiind folosit cu succes in raceli si in migrene, hreanul are si o actiune renala puternica. Fiind un aliment cu puternice efecte diuretice, ajuta la eliminarea nisipului la rinichi si chiar la eliminarea pietrelor.
La nivel extern, hreanul poate sterge petele de pe piele si pistruii. Asadar, hreanul ras macerat in otet timp de cateva zile isi va lasa o zeama care va fi imbibata pe un tampon de vata. Cu acel tampon se freaca zona cu pete sau pistrui de cateva ori pe zi, dar si seara. In scop medicinal, hreanul se foloseste simplu sau amestecat cu otet. Solutia de hrean si otet se consuma sub forma simpla, cate 3 lingurite inainte de masa, in fiecare zi. De asemenea, hreanul se mai consuma si amestecat cu miere, in cantitati egale, din care se ia cate o lingurita in fiecare zi dimineata, pentru a combate hipertensiunea arteriala, boli cardiace, dar si tusea.